Radiographic Imaging Methods of the Respiratory System
METODE DE INVESTIGAŢIE
RADIO-IMAGISTICE ALE
APARATULUI RESPIRATOR
RADIOSCOPIA
– este o metodă rapidă de analiză şi diagnostic a
afecţiunilor toraco-mediastino-pleuro-pulmonare. Constă în examinarea
sub ecranul fluoroscopic a regiunii toracice, obligatoriu conform normelor
europene cu amplificare de imagine; permite examenul în incidenţe
multiple şi efectuarea unor radiografii „ţintite” a incidenţelor efectuate;
furnizează detalii grosiere iar imaginile pot fi stocate pe diverse suporturi
magnetice, digitale în cazul aparatelor moderne – S-A RENUNȚAT!!!!
RADIOGRAFIA
– denumită –radiografie toraco-pleuro-
mediastino-pulmonară – se efectuează obligatoriu în minimum
două incidenţe – P-A (faţă) şi profil stâng sau drept; tipul de
profil este determinat de localizarea leziunii(profil de partea
leziunii depistate radiologic sau a suferinţei clinice).
RADIOGRAFIA DIGITALĂ
– este o metodă modernă, similară celei
clasice, care converteşte imaginea clasică în imagine digitală
ce poate fi ulterior stocată pe film, suport optic sau digital (CD,
floppy disk, disc optic).
C
C
O
O
M
M
P
P
U
U
T
T
E
E
R
R
T
T
O
O
M
M
O
O
G
G
R
R
A
A
F
F
I
I
A
A
–
–
o
o
p
p
e
e
r
r
e
e
a
a
z
z
ă
ă
p
p
e
e
b
b
a
a
z
z
a
a
r
r
a
a
d
d
i
i
a
a
ţ
ţ
i
i
l
l
o
o
r
r
X
X
,
,
p
p
r
r
i
i
n
n
d
d
i
i
f
f
e
e
r
r
e
e
n
n
ţ
ţ
i
i
e
e
r
r
e
e
a
a
s
s
t
t
r
r
u
u
c
c
t
t
u
u
r
r
i
i
l
l
o
o
r
r
a
a
n
n
a
a
t
t
o
o
m
m
i
i
c
c
e
e
p
p
e
e
b
b
a
a
z
z
a
a
d
d
e
e
n
n
s
s
i
i
t
t
ă
ă
ţ
ţ
i
i
l
l
o
o
r
r
s
s
p
p
o
o
n
n
t
t
a
a
n
n
e
e
ş
ş
i
i
a
a
c
c
o
o
m
m
p
p
o
o
r
r
t
t
a
a
m
m
e
e
n
n
t
t
u
u
l
l
u
u
i
i
p
p
o
o
s
s
t
t
c
c
o
o
n
n
t
t
r
r
a
a
s
s
t
t
.
.
D
D
e
e
n
n
u
u
m
m
i
i
t
t
ă
ă
ş
ş
i
i
t
t
o
o
m
m
o
o
g
g
r
r
a
a
f
f
i
i
e
e
a
a
x
x
i
i
a
a
l
l
ă
ă
c
c
o
o
m
m
p
p
u
u
t
t
e
e
r
r
i
i
z
z
a
a
t
t
ă
ă
s
s
a
a
u
u
t
t
o
o
m
m
o
o
d
d
e
e
n
n
s
s
i
i
t
t
o
o
m
m
e
e
t
t
r
r
i
i
e
e
,
,
p
p
e
e
r
r
m
m
i
i
t
t
e
e
e
e
f
f
e
e
c
c
t
t
u
u
a
a
r
r
e
e
a
a
d
d
e
e
s
s
e
e
c
c
ţ
ţ
i
i
u
u
n
n
i
i
a
a
x
x
i
i
a
a
l
l
e
e
n
n
a
a
t
t
i
i
v
v
e
e
ş
ş
i
i
d
d
u
u
p
p
ă
ă
c
c
o
o
n
n
t
t
r
r
a
a
s
s
t
t
i
i
.
.
v
v
.
.
(
(
s
s
u
u
b
b
s
s
t
t
a
a
n
n
t
t
e
e
d
d
e
e
c
c
o
o
n
n
t
t
r
r
a
a
s
s
t
t
u
u
r
r
o
o
-
-
a
a
n
n
g
g
i
i
o
o
g
g
r
r
a
a
f
f
i
i
c
c
e
e
n
n
o
o
n
n
-
-
i
i
o
o
n
n
i
i
c
c
e
e
)
)
,
,
c
c
a
a
r
r
e
e
f
f
u
u
r
r
n
n
i
i
z
z
e
e
a
a
z
z
ă
ă
d
d
e
e
t
t
a
a
l
l
i
i
i
i
a
a
n
n
a
a
t
t
o
o
m
m
i
i
c
c
e
e
ş
ş
i
i
p
p
a
a
t
t
o
o
l
l
o
o
g
g
i
i
c
c
e
e
d
d
e
e
m
m
a
a
r
r
e
e
f
f
i
i
n
n
e
e
ţ
ţ
e
e
;
;
i
i
m
m
a
a
g
g
i
i
n
n
i
i
l
l
e
e
a
a
x
x
i
i
a
a
l
l
e
e
,
,
a
a
c
c
h
h
i
i
z
z
i
i
ţ
ţ
i
i
o
o
n
n
a
a
t
t
e
e
c
c
o
o
n
n
t
t
i
i
g
g
u
u
u
u
,
,
n
n
a
a
t
t
i
i
v
v
ş
ş
i
i
p
p
o
o
s
s
t
t
c
c
o
o
n
n
t
t
r
r
a
a
s
s
t
t
,
,
p
p
o
o
t
t
f
f
i
i
p
p
r
r
e
e
l
l
u
u
c
c
r
r
a
a
t
t
e
e
2
2
D
D
s
s
a
a
u
u
3
3
D
D
,
,
c
c
o
o
l
l
o
o
r
r
,
,
î
î
n
n
s
s
t
t
a
a
ţ
ţ
i
i
i
i
s
s
p
p
e
e
c
c
i
i
a
a
l
l
i
i
z
z
a
a
t
t
e
e
;
;
p
p
o
o
t
t
f
f
i
i
r
r
e
e
a
a
l
l
i
i
z
z
a
a
t
t
e
e
s
s
t
t
u
u
d
d
i
i
i
i
d
d
e
e
e
e
n
n
d
d
o
o
s
s
c
c
o
o
p
p
i
i
e
e
v
v
i
i
r
r
t
t
u
u
a
a
l
l
ă
ă
.
.
I
I
M
M
A
A
G
G
I
I
S
S
T
T
I
I
C
C
A
A
P
P
R
R
I
I
N
N
R
R
E
E
Z
Z
O
O
N
N
A
A
N
N
Ţ
Ţ
Ă
Ă
M
M
A
A
G
G
N
N
E
E
T
T
I
I
C
C
Ă
Ă
–
–
s
s
e
e
a
a
d
d
r
r
e
e
s
s
e
e
a
a
z
z
ă
ă
p
p
a
a
t
t
o
o
l
l
o
o
g
g
i
i
e
e
i
i
p
p
ă
ă
r
r
ţ
ţ
i
i
l
l
o
o
r
r
m
m
o
o
i
i
t
t
o
o
r
r
a
a
c
c
i
i
c
c
e
e
,
,
o
o
s
s
t
t
e
e
o
o
-
-
a
a
r
r
t
t
i
i
c
c
u
u
l
l
a
a
r
r
e
e
,
,
m
m
e
e
d
d
i
i
a
a
s
s
t
t
i
i
n
n
a
a
l
l
e
e
,
,
a
a
m
m
a
a
r
r
i
i
l
l
o
o
r
r
v
v
a
a
s
s
e
e
ş
ş
i
i
c
c
o
o
r
r
d
d
u
u
l
l
u
u
i
i
ş
ş
i
i
,
,
m
m
a
a
i
i
p
p
u
u
ţ
ţ
i
i
n
n
p
p
a
a
r
r
e
e
n
n
c
c
h
h
i
i
m
m
u
u
l
l
u
u
i
i
p
p
u
u
l
l
m
m
o
o
n
n
a
a
r
r
u
u
n
n
d
d
e
e
,
,
T
T
A
A
C
C
e
e
s
s
t
t
e
e
m
m
e
e
t
t
o
o
d
d
a
a
d
d
e
e
e
e
l
l
e
e
c
c
ţ
ţ
i
i
e
e
.
.
M
M
e
e
t
t
o
o
d
d
a
a
f
f
o
o
l
l
o
o
s
s
e
e
ş
ş
t
t
e
e
c
c
â
â
m
m
p
p
u
u
l
l
m
m
a
a
g
g
n
n
e
e
t
t
i
i
c
c
p
p
e
e
n
n
t
t
r
r
u
u
a
a
o
o
b
b
ţ
ţ
i
i
n
n
e
e
i
i
m
m
a
a
g
g
i
i
n
n
i
i
ş
ş
i
i
n
n
u
u
o
o
p
p
e
e
r
r
e
e
a
a
z
z
ă
ă
c
c
u
u
r
r
a
a
d
d
i
i
a
a
ţ
ţ
i
i
a
a
X
X
.
.
A
A
N
N
G
G
I
I
O
O
G
G
R
R
A
A
F
F
I
I
A
A
C
C
O
O
N
N
V
V
E
E
N
N
Ţ
Ţ
I
I
O
O
N
N
A
A
L
L
Ă
Ă
P
P
U
U
L
L
M
M
O
O
N
N
A
A
R
R
Ă
Ă
–
–
e
e
s
s
t
t
e
e
o
o
m
m
e
e
t
t
o
o
d
d
ă
ă
i
i
n
n
v
v
a
a
z
z
i
i
v
v
ă
ă
,
,
m
m
a
a
i
i
p
p
u
u
ţ
ţ
i
i
n
n
u
u
t
t
i
i
l
l
i
i
z
z
a
a
t
t
ă
ă
î
î
n
n
p
p
r
r
e
e
z
z
e
e
n
n
t
t
,
,
d
d
a
a
t
t
o
o
r
r
i
i
t
t
ă
ă
a
a
p
p
a
a
r
r
i
i
ţ
ţ
i
i
e
e
i
i
m
m
e
e
t
t
o
o
d
d
e
e
l
l
o
o
r
r
m
m
o
o
d
d
e
e
r
r
n
n
e
e
a
a
p
p
ă
ă
r
r
u
u
t
t
e
e
î
î
n
n
u
u
l
l
t
t
i
i
m
m
i
i
i
i
a
a
n
n
i
i
.
.
T
T
o
o
t
t
u
u
ş
ş
i
i
,
,
a
a
p
p
a
a
r
r
a
a
t
t
e
e
l
l
e
e
m
m
o
o
d
d
e
e
r
r
n
n
e
e
,
,
d
d
i
i
g
g
i
i
t
t
a
a
l
l
e
e
,
,
p
p
e
e
r
r
m
m
i
i
t
t
e
e
f
f
e
e
c
c
t
t
u
u
a
a
r
r
e
e
a
a
d
d
e
e
s
s
u
u
b
b
s
s
t
t
r
r
a
a
c
c
ţ
ţ
i
i
i
i
,
,
s
s
t
t
u
u
d
d
i
i
i
i
d
d
e
e
t
t
a
a
l
l
i
i
a
a
t
t
e
e
,
,
m
m
a
a
n
n
e
e
v
v
r
r
e
e
i
i
n
n
t
t
e
e
r
r
v
v
e
e
n
n
ţ
ţ
i
i
o
o
n
n
a
a
l
l
e
e
î
î
n
n
s
s
c
c
o
o
p
p
d
d
i
i
a
a
g
g
n
n
o
o
s
s
t
t
i
i
c
c
ş
ş
i
i
m
m
a
a
i
i
a
a
l
l
e
e
s
s
t
t
e
e
r
r
a
a
p
p
e
e
u
u
t
t
i
i
c
c
.
.
I
I
M
M
A
A
G
G
I
I
S
S
T
T
I
I
C
C
A
A
H
H
I
I
B
B
R
R
I
I
D
D
A
A
–
–
u
u
t
t
i
i
l
l
i
i
z
z
e
e
a
a
z
z
a
a
i
i
m
m
a
a
g
g
i
i
s
s
t
t
i
i
c
c
a
a
s
s
e
e
c
c
t
t
i
i
o
o
n
n
a
a
l
l
a
a
s
s
i
i
n
n
u
u
c
c
l
l
e
e
a
a
r
r
a
a
.
.
I
I
M
M
A
A
G
G
I
I
N
N
E
E
A
A
R
R
A
A
D
D
I
I
O
O
G
G
R
R
A
A
F
F
I
I
C
C
Ă
Ă
N
N
O
O
R
R
M
M
A
A
L
L
Ă
Ă
A
A
R
R
E
E
G
G
I
I
U
U
N
N
I
I
I
I
T
T
O
O
R
R
A
A
C
C
O
O
-
-
P
P
L
L
E
E
U
U
R
R
O
O
-
-
M
M
E
E
D
D
I
I
A
A
S
S
T
T
I
I
N
N
O
O
-
-
P
P
U
U
L
L
M
M
O
O
N
N
A
A
R
R
E
E
R
A
D
I
O
G
R
A
F
I
A
T
O
R
A
C
O
-
P
L
E
U
R
O
-
M
E
D
I
A
S
T
I
N
O
-
P
U
L
M
O
N
A
R
Ă
I
N
C
I
D
E
N
Ţ
A
P
-
A
I
m
a
g
i
n
e
a
r
a
d
i
o
l
o
g
i
c
ă
e
s
t
e
r
e
z
u
l
t
a
t
u
l
a
b
s
o
r
b
ţ
i
e
i
r
a
d
i
a
ţ
i
i
l
o
r
r
ö
e
n
t
g
e
n
d
e
c
ă
t
r
e
s
t
r
u
c
t
u
r
i
l
e
a
n
a
t
o
m
i
c
e
n
o
r
m
a
l
e
e
x
i
s
t
e
n
t
e
l
a
n
i
v
e
l
u
l
c
a
v
i
t
ă
ţ
i
i
t
o
r
a
c
i
c
e
.
A
c
e
s
t
e
s
t
r
u
c
t
u
r
i
s
e
s
u
p
r
a
p
u
n
î
n
s
e
n
s
p
o
s
t
e
r
o
-
a
n
t
e
r
i
o
r
l
a
a
n
u
m
i
t
e
n
i
v
e
l
e
i
a
r
i
m
a
g
i
n
e
a
f
o
r
m
a
t
ă
e
s
t
e
r
e
z
u
l
t
a
t
u
l
a
b
s
o
r
b
ţ
i
i
l
o
r
î
n
g
r
a
d
e
d
i
f
e
r
i
t
e
a
r
a
z
e
l
o
r
X
.
A
s
t
f
e
l
,
n
u
t
o
a
t
e
e
l
e
m
e
n
t
e
l
e
a
n
a
t
o
m
i
c
e
s
u
n
t
v
i
z
i
b
i
l
e
r
a
d
i
o
l
o
g
i
c
i
a
r
a
l
t
e
l
e
p
o
t
f
i
m
a
s
c
a
t
e
d
e
c
ă
t
r
e
s
t
r
u
c
t
u
r
i
l
e
a
n
a
t
o
m
i
c
e
s
u
p
r
a
p
u
s
e
.
O
r
i
c
e
r
a
d
i
o
g
r
a
f
i
e
t
o
r
a
c
o
-
p
l
e
u
r
o
-
m
e
d
i
a
s
t
i
n
o
-
p
u
l
m
o
n
a
r
ă
t
r
e
b
u
i
e
e
f
e
c
t
u
a
t
ă
c
o
r
e
c
t
p
e
n
t
r
u
a
f
i
i
n
t
e
r
p
r
e
t
a
t
ă
.
C
r
i
t
e
r
i
i
l
e
d
e
c
o
r
e
c
t
i
t
u
d
i
n
e
a
l
e
u
n
e
i
R
T
P
M
P
:
-
p
r
i
n
t
r
a
n
s
p
a
r
e
n
ţ
a
t
r
a
h
e
e
i
t
r
e
b
u
i
e
s
ă
s
e
v
i
z
u
a
l
i
z
e
z
e
n
u
m
a
i
p
r
i
m
e
l
e
t
r
e
i
-
p
a
t
r
u
v
e
r
t
e
b
r
e
t
o
r
a
c
a
l
e
–
r
e
s
t
u
l
c
o
l
o
a
n
e
i
v
e
r
t
e
b
r
a
l
e
d
o
r
s
a
l
e
n
u
s
e
v
i
z
u
a
l
i
z
e
a
z
ă
d
a
t
o
r
i
t
ă
o
p
a
c
i
t
ă
ţ
i
i
m
e
d
i
a
s
t
i
n
a
l
e
;
-
A
r
t
i
c
u
l
a
ţ
i
i
l
e
s
t
e
r
n
o
-
c
l
a
v
i
c
u
l
a
r
e
(
s
p
a
ţ
i
i
l
e
a
r
t
i
c
u
l
a
r
e
-
r
a
d
i
o
t
r
a
n
s
p
a
r
e
n
t
e
)
t
r
e
b
u
i
e
s
ă
f
i
e
e
g
a
l
e
ş
i
s
i
m
e
t
r
i
c
e
;
-
S
c
a
p
u
l
e
l
e
n
u
t
r
e
b
u
i
e
s
ă
s
e
s
u
p
r
a
p
u
n
ă
p
e
s
t
e
a
r
i
i
l
e
p
u
l
m
o
n
a
r
e
;
-
A
r
i
i
l
e
p
u
l
m
o
n
a
r
e
t
r
e
b
u
i
e
s
ă
f
i
e
c
u
p
r
i
n
s
e
p
e
r
a
d
i
o
g
r
a
f
i
e
î
n
t
o
t
a
l
i
t
a
t
e
(
i
n
c
l
u
s
i
v
v
â
r
f
u
r
i
l
e
,
b
a
z
e
l
e
,
r
e
g
i
u
n
i
l
e
l
a
t
e
r
a
l
e
s
a
u
s
i
n
u
s
u
r
i
l
e
c
o
s
t
o
-
d
i
a
f
r
a
g
m
a
t
i
c
e
)
;
-
O
p
a
c
i
t
a
t
e
a
m
e
d
i
a
s
t
i
n
a
l
ă
t
r
e
b
u
i
e
s
ă
f
i
e
s
i
t
u
a
t
ă
p
e
l
i
n
i
a
m
e
d
i
a
n
ă
;
-
Î
n
t
r
e
r
a
d
i
o
t
r
a
n
s
p
a
r
e
n
ţ
a
a
r
i
i
l
o
r
p
u
l
m
o
n
a
r
e
ş
i
o
p
a
c
i
t
a
t
e
a
m
e
d
i
a
s
t
i
n
a
l
ă
t
r
e
b
u
i
e
s
ă
e
x
i
s
t
e
u
n
c
o
n
t
r
a
s
t
a
d
e
c
v
a
t
.
I
I
M
M
A
A
G
G
I
I
N
N
E
E
A
A
R
R
A
A
D
D
I
I
O
O
G
G
R
R
A
A
F
F
I
I
C
C
Ă
Ă
N
N
O
O
R
R
M
M
A
A
L
L
Ă
Ă
A
A
R
R
E
E
G
G
I
I
U
U
N
N
I
I
I
I
T
T
O
O
R
R
A
A
C
C
O
O
-
-
P
P
L
L
E
E
U
U
R
R
O
O
-
-
M
M
E
E
D
D
I
I
A
A
S
S
T
T
I
I
N
N
O
O
-
-
P
P
U
U
L
L
M
M
O
O
N
N
A
A
R
R
E
E
L
a
f
o
r
m
a
r
e
a
i
m
a
g
i
n
i
i
n
o
r
m
a
l
e
a
r
a
d
i
o
g
r
a
f
i
e
i
t
o
r
a
c
o
-
p
l
e
u
r
o
-
m
e
d
i
a
s
t
i
n
o
-
p
u
l
m
o
n
a
r
e
p
a
r
t
i
c
i
p
ă
e
l
e
m
e
n
t
e
a
l
e
c
o
n
ţ
i
n
u
t
u
l
u
i
ş
i
a
l
e
c
o
n
ţ
i
n
ă
t
o
r
u
l
u
i
.
T
r
e
b
u
i
e
m
e
n
ţ
i
o
n
a
t
c
ă
n
u
t
o
a
t
e
e
l
e
m
e
n
t
e
l
e
a
n
a
t
o
m
i
c
e
e
x
i
s
t
e
n
t
e
s
u
n
t
v
i
z
i
b
i
l
e
r
a
d
i
o
l
o
g
i
c
,
r
e
s
p
e
c
t
i
v
r
a
d
i
o
g
r
a
f
i
c
.
C
o
n
ţ
i
n
ă
t
o
r
u
l
c
u
p
r
i
n
d
e
:
P
ă
r
ţ
i
l
e
m
o
i
t
o
r
a
c
i
c
e
;
E
l
e
m
e
n
t
e
l
e
s
c
h
e
l
e
t
u
l
u
i
o
s
o
s
;
D
i
a
f
r
a
g
m
u
l
C
o
n
ţ
i
n
u
t
:
A
r
i
i
l
e
p
u
l
m
o
n
a
r
e
-
r
e
s
p
e
c
t
i
v
c
e
i
d
o
i
p
l
ă
m
â
n
i
;
O
p
a
c
i
t
a
t
e
a
m
e
d
i
a
s
t
i
n
a
l
ă
–
g
e
n
e
r
a
t
ă
d
e
e
l
e
m
e
n
t
e
l
e
a
n
a
t
o
m
i
c
e
e
x
i
s
t
e
n
t
e
l
a
n
i
v
e
l
m
e
d
i
a
s
t
i
n
a
l
.
A
s
t
f
e
l
,
c
o
n
t
u
r
u
r
i
l
e
l
a
t
e
r
a
l
e
a
l
e
a
c
e
s
t
e
i
o
p
a
c
i
t
ă
ţ
i
s
u
n
t
d
e
t
e
r
m
i
n
a
t
e
d
e
m
a
r
i
l
e
v
a
s
e
m
e
d
i
a
s
t
i
n
a
l
e
ş
i
a
n
u
m
i
t
e
c
a
v
i
t
ă
ţ
i
c
a
r
d
i
a
c
e
c
a
r
e
s
e
p
r
o
i
e
c
t
e
a
z
ă
t
a
n
g
e
n
t
l
a
c
o
n
t
u
r
u
r
i
l
e
c
o
r
d
u
l
u
i
.
C
C
O
O
N
N
Ţ
Ţ
I
I
N
N
Ă
Ă
T
T
O
O
R
R
:
:
1
1
.
.
P
P
Ă
Ă
R
R
Ţ
Ţ
I
I
L
L
E
E
M
M
O
O
I
I
T
T
O
O
R
R
A
A
C
C
I
I
C
C
E
E
o
p
a
c
i
t
a
t
e
a
m
u
ş
c
h
i
u
l
u
i
s
t
e
r
n
o
-
c
l
e
i
d
o
-
m
a
s
t
o
i
d
i
a
n
–
i
m
a
g
i
n
e
d
e
„
v
o
a
l
”
u
n
i
f
o
r
m
,
o
m
o
g
e
n
,
u
n
i
-
s
a
u
b
i
l
a
t
e
r
a
l
,
c
u
t
o
p
o
g
r
a
f
i
a
m
u
ş
c
h
i
u
l
u
i
r
e
s
p
e
c
t
i
v
,
o
r
i
e
n
t
a
t
ă
o
b
l
i
c
d
e
s
u
s
î
n
j
o
s
ş
i
,
d
i
n
l
a
t
e
r
a
l
s
p
r
e
m
e
d
i
a
l
,
c
u
c
o
n
t
u
r
e
x
t
e
r
n
n
e
t
.
P
r
i
n
„
v
o
a
l
”
s
e
î
n
ţ
e
l
e
g
e
c
e
a
m
a
i
m
i
c
ă
d
i
m
i
n
u
a
r
e
a
t
r
a
n
s
p
a
r
e
n
ţ
e
i
p
u
l
m
o
n
a
r
e
n
o
r
m
a
l
e
,
o
m
o
g
e
n
ă
–
t
e
r
m
e
n
u
l
e
s
t
e
a
d
e
s
e
a
f
o
l
o
s
i
t
p
e
n
t
r
u
o
p
a
c
i
t
a
t
e
a
d
i
n
p
n
e
u
m
o
n
i
a
f
r
a
n
c
ă
l
o
b
a
r
ă
î
n
f
a
z
a
d
e
c
o
n
g
e
s
t
i
e
.
VVF.
VVF.
I
I
M
M
A
A
G
G
I
I
N
N
E
E
A
A
R
R
A
A
D
D
I
I
O
O
G
G
R
R
A
A
F
F
I
I
C
C
Ă
Ă
N
N
O
O
R
R
M
M
A
A
L
L
Ă
Ă
A
A
R
R
E
E
G
G
I
I
U
U
N
N
I
I
I
I
T
T
O
O
R
R
A
A
C
C
O
O
-
-
P
P
L
L
E
E
U
U
R
R
O
O
-
-
M
M
E
E
D
D
I
I
A
A
S
S
T
T
I
I
N
N
O
O
-
-
P
P
U
U
L
L
M
M
O
O
N
N
A
A
R
R
E
E
o
o
p
p
a
a
c
c
i
i
t
t
a
a
t
t
e
e
a
a
d
d
e
e
î
î
n
n
s
s
o
o
ţ
ţ
i
i
r
r
e
e
a
a
c
c
l
l
a
a
v
v
i
i
c
c
u
u
l
l
e
e
i
i
–
–
„
„
u
u
m
m
b
b
r
r
a
a
”
”
d
d
e
e
î
î
n
n
s
s
o
o
ţ
ţ
i
i
r
r
e
e
a
a
c
c
l
l
a
a
v
v
i
i
c
c
u
u
l
l
e
e
i
i
,
,
v
v
i
i
z
z
i
i
b
b
i
i
l
l
ă
ă
u
u
n
n
i
i
-
-
s
s
a
a
u
u
b
b
i
i
l
l
a
a
t
t
e
e
r
r
a
a
l
l
,
,
s
s
u
u
b
b
f
f
o
o
r
r
m
m
a
a
u
u
n
n
e
e
i
i
o
o
p
p
a
a
c
c
i
i
t
t
ă
ă
ţ
ţ
i
i
l
l
i
i
n
n
e
e
a
a
r
r
e
e
d
d
e
e
2
2
-
-
3
3
m
m
m
m
g
g
r
r
o
o
s
s
i
i
m
m
e
e
,
,
p
p
a
a
r
r
a
a
l
l
e
e
l
l
ă
ă
c
c
u
u
m
m
a
a
r
r
g
g
i
i
n
n
e
e
a
a
s
s
u
u
p
p
e
e
r
r
i
i
o
o
a
a
r
r
ă
ă
a
a
c
c
l
l
a
a
v
v
i
i
c
c
u
u
l
l
e
e
i
i
–
–
a
a
c
c
e
e
a
a
s
s
t
t
a
a
e
e
s
s
t
t
e
e
d
d
a
a
t
t
ă
ă
d
d
e
e
t
t
e
e
g
g
u
u
m
m
e
e
n
n
t
t
u
u
l
l
f
f
o
o
s
s
e
e
i
i
s
s
u
u
p
p
r
r
a
a
c
c
l
l
a
a
v
v
i
i
c
c
u
u
l
l
a
a
r
r
e
e
c
c
a
a
r
r
e
e
,
,
s
s
e
e
p
p
r
r
o
o
i
i
e
e
c
c
t
t
e
e
a
a
z
z
ă
ă
o
o
r
r
t
t
o
o
r
r
o
o
e
e
n
n
g
g
e
e
n
n
o
o
g
g
r
r
a
a
d
d
(
(
p
p
e
e
d
d
i
i
r
r
e
e
c
c
ţ
ţ
i
i
a
a
f
f
a
a
s
s
c
c
i
i
c
c
u
u
l
l
u
u
i
i
d
d
e
e
r
r
a
a
z
z
e
e
X
X
)
)
;
;
o
o
p
p
a
a
c
c
i
i
t
t
a
a
t
t
e
e
a
a
d
d
e
e
î
î
n
n
s
s
o
o
ţ
ţ
i
i
r
r
e
e
a
a
c
c
l
l
a
a
v
v
i
i
c
c
u
u
l
l
e
e
i
i
î
î
m
m
p
p
r
r
e
e
u
u
n
n
ă
ă
c
c
u
u
c
c
e
e
a
a
a
a
m
m
u
u
ş
ş
c
c
h
h
i
i
u
u
l
l
u
u
i
i
s
s
t
t
e
e
r
r
n
n
o
o
-
-
c
c
l
l
e
e
i
i
d
d
o
o
-
-
m
m
a
a
s
s
t
t
o
o
i
i
d
d
i
i
a
a
n
n
,
,
f
f
o
o
r
r
m
m
e
e
a
a
z
z
ă
ă
„
„
V
V
”
”
-
-
u
u
l
l
s
s
a
a
u
u
„
„
U
U
”
”
-
-
u
u
l
l
v
v
â
â
r
r
f
f
u
u
l
l
u
u
i
i
p
p
u
u
l
l
m
m
o
o
n
n
a
a
r
r
;
;
a
a
c
c
e
e
s
s
t
t
a
a
d
d
i
i
n
n
u
u
r
r
m
m
ă
ă
,
,
î
î
m
m
p
p
r
r
e
e
u
u
n
n
ă
ă
c
c
u
u
m
m
a
a
r
r
g
g
i
i
n
n
e
e
a
a
i
i
n
n
t
t
e
e
r
r
n
n
ă
ă
a
a
c
c
o
o
a
a
s
s
t
t
e
e
i
i
I
I
p
p
o
o
t
t
c
c
o
o
n
n
t
t
r
r
i
i
b
b
u
u
i
i
l
l
a
a
v
v
i
i
z
z
u
u
a
a
l
l
i
i
z
z
a
a
r
r
e
e
a
a
u
u
n
n
o
o
r
r
f
f
a
a
l
l
s
s
e
e
i
i
m
m
a
a
g
g
i
i
n
n
i
i
d
d
e
e
h
h
i
i
p
p
e
e
r
r
t
t
r
r
a
a
n
n
s
s
p
p
a
a
r
r
e
e
n
n
ţ
ţ
ă
ă
c
c
i
i
r
r
c
c
u
u
m
m
s
s
c
c
r
r
i
i
s
s
ă
ă
c
c
e
e
p
p
o
o
t
t
m
m
i
i
m
m
a
a
i
i
m
m
a
a
g
g
i
i
n
n
i
i
c
c
a
a
v
v
i
i
t
t
a
a
r
r
e
e
;
;
I
I
M
M
A
A
G
G
I
I
N
N
E
E
A
A
R
R
A
A
D
D
I
I
O
O
G
G
R
R
A
A
F
F
I
I
C
C
Ă
Ă
N
N
O
O
R
R
M
M
A
A
L
L
Ă
Ă
A
A
R
R
E
E
G
G
I
I
U
U
N
N
I
I
I
I
T
T
O
O
R
R
A
A
C
C
O
O
-
-
P
P
L
L
E
E
U
U
R
R
O
O
-
-
M
M
E
E
D
D
I
I
A
A
S
S
T
T
I
I
N
N
O
O
-
-
P
P
U
U
L
L
M
M
O
O
N
N
A
A
R
R
E
E
C
C
O
O
N
N
Ţ
Ţ
I
I
N
N
Ă
Ă
T
T
O
O
R
R
:
:
1
1
.
.
P
P
Ă
Ă
R
R
Ţ
Ţ
I
I
L
L
E
E
M
M
O
O
I
I
T
T
O
O
R
R
A
A
C
C
I
I
C
C
E
E
O
O
p
p
a
a
c
c
i
i
t
t
a
a
t
t
e
e
a
a
s
s
â
â
n
n
i
i
l
l
o
o
r
r
-
-
v
v
i
i
z
z
u
u
a
a
l
l
i
i
z
z
a
a
t
t
ă
ă
î
î
n
n
j
j
u
u
m
m
ă
ă
t
t
a
a
t
t
e
e
a
a
i
i
n
n
f
f
e
e
r
r
i
i
o
o
a
a
r
r
ă
ă
a
a
a
a
r
r
i
i
i
i
l
l
o
o
r
r
p
p
u
u
l
l
m
m
o
o
n
n
a
a
r
r
e
e
,
,
u
u
n
n
i
i
-
-
s
s
a
a
u
u
b
b
i
i
l
l
a
a
t
t
e
e
r
r
a
a
l
l
î
î
n
n
t
t
r
r
u
u
c
c
â
â
t
t
s
s
â
â
n
n
i
i
i
i
s
s
e
e
p
p
o
o
t
t
e
e
t
t
a
a
l
l
a
a
s
s
i
i
m
m
e
e
t
t
r
r
i
i
c
c
s
s
a
a
u
u
a
a
s
s
i
i
m
m
e
e
t
t
r
r
i
i
c
c
,
,
s
s
u
u
b
b
f
f
o
o
r
r
m
m
a
a
u
u
n
n
o
o
r
r
i
i
m
m
a
a
g
g
i
i
n
n
i
i
d
d
e
e
v
v
o
o
a
a
l
l
o
o
m
m
o
o
g
g
e
e
n
n
s
s
a
a
u
u
n
n
e
e
o
o
m
m
o
o
g
g
e
e
n
n
p
p
r
r
i
i
n
n
p
p
r
r
e
e
z
z
e
e
n
n
ţ
ţ
a
a
m
m
a
a
m
m
e
e
l
l
o
o
a
a
n
n
e
e
l
l
o
o
r
r
;
;
m
m
a
a
m
m
e
e
l
l
o
o
a
a
n
n
e
e
l
l
e
e
s
s
e
e
p
p
r
r
o
o
i
i
e
e
c
c
t
t
e
e
a
a
z
z
ă
ă
î
î
n
n
r
r
e
e
g
g
i
i
u
u
n
n
e
e
a
a
b
b
a
a
z
z
a
a
l
l
ă
ă
a
a
a
a
r
r
i
i
i
i
l
l
o
o
r
r
p
p
u
u
l
l
m
m
o
o
n
n
a
a
r
r
e
e
,
,
s
s
u
u
b
b
f
f
o
o
r
r
m
m
a
a
u
u
n
n
o
o
r
r
o
o
p
p
a
a
c
c
i
i
t
t
ă
ă
ţ
ţ
i
i
r
r
o
o
t
t
u
u
n
n
d
d
o
o
v
v
a
a
l
l
a
a
r
r
e
e
d
d
e
e
1
1
-
-
2
2
c
c
m
m
î
î
n
n
d
d
i
i
a
a
m
m
e
e
t
t
r
r
u
u
;
;
a
a
c
c
e
e
s
s
t
t
e
e
a
a
t
t
r
r
e
e
b
b
u
u
i
i
e
e
r
r
e
e
c
c
u
u
n
n
o
o
s
s
c
c
u
u
t
t
e
e
ş
ş
i
i
n
n
u
u
t
t
r
r
e
e
b
b
u
u
i
i
e
e
c
c
o
o
n
n
f
f
u
u
n
n
d
d
a
a
t
t
e
e
c
c
u
u
o
o
p
p
a
a
c
c
i
i
t
t
ă
ă
ţ
ţ
i
i
p
p
a
a
t
t
o
o
l
l
o
o
g
g
i
i
c
c
e
e
d
d
e
e
t
t
i
i
p
p
u
u
l
l
t
t
u
u
b
b
e
e
r
r
c
c
u
u
l
l
o
o
m
m
u
u
l
l
u
u
i
i
,
,
m
m
a
a
i
i
a
a
l
l
e
e
s
s
l
l
a
a
b
b
ă
ă
t
t
r
r
â
â
n
n
e
e
,
,
c
c
â
â
n
n
d
d
p
p
o
o
t
t
p
p
r
r
e
e
z
z
e
e
n
n
t
t
a
a
c
c
a
a
l
l
c
c
i
i
f
f
i
i
c
c
ă
ă
r
r
i
i
.
.
O
O
p
p
a
a
c
c
i
i
t
t
a
a
t
t
e
e
a
a
m
m
u
u
ş
ş
c
c
h
h
i
i
u
u
l
l
u
u
i
i
p
p
e
e
c
c
t
t
o
o
r
r
a
a
l
l
–
–
a
a
p
p
a
a
r
r
e
e
v
v
i
i
z
z
i
i
b
b
i
i
l
l
ă
ă
m
m
a
a
i
i
a
a
l
l
e
e
s
s
l
l
a
a
p
p
e
e
r
r
s
s
o
o
a
a
n
n
e
e
l
l
e
e
c
c
e
e
e
e
f
f
e
e
c
c
t
t
u
u
e
e
a
a
z
z
ă
ă
m
m
u
u
n
n
c
c
i
i
f
f
i
i
z
z
i
i
c
c
e
e
s
s
u
u
s
s
ţ
ţ
i
i
n
n
u
u
t
t
e
e
,
,
m
m
a
a
i
i
f
f
r
r
e
e
c
c
v
v
e
e
n
n
t
t
î
î
n
n
d
d
r
r
e
e
a
a
p
p
t
t
a
a
,
,
s
s
u
u
b
b
f
f
o
o
r
r
m
m
a
a
u
u
n
n
u
u
i
i
„
„
v
v
o
o
a
a
l
l
”
”
o
o
m
m
o
o
g
g
e
e
n
n
,
,
c
c
u
u
c
c
o
o
n
n
t
t
u
u
r
r
u
u
l
l
e
e
x
x
t
t
e
e
r
r
n
n
n
n
e
e
t
t
ş
ş
i
i
t
t
o
o
p
p
o
o
g
g
r
r
a
a
f
f
i
i
a
a
m
m
u
u
ş
ş
c
c
h
h
i
i
u
u
l
l
u
u
i
i
p
p
e
e
c
c
t
t
o
o
r
r
a
a
l
l
,
,
o
o
r
r
i
i
e
e
n
n
t
t
a
a
t
t
ă
ă
o
o
b
b
l
l
i
i
c
c
d
d
e
e
s
s
u
u
s
s
î
î
n
n
j
j
o
o
s
s
ş
ş
i
i
d
d
i
i
n
n
a
a
f
f
a
a
r
r
ă
ă
î
î
n
n
ă
ă
u
u
n
n
t
t
r
r
u
u
.
MAMELON DR
MAMELON DR
.
UMBRA SANILOR
UMBRA SANILOR
I
I
M
M
A
A
G
G
I
I
N
N
E
E
A
A
R
R
A
A
D
D
I
I
O
O
G
G
R
R
A
A
F
F
I
I
C
C
Ă
Ă
N
N
O
O
R
R
M
M
A
A
L
L
Ă
Ă
A
A
R
R
E
E
G
G
I
I
U
U
N
N
I
I
I
I
T
T
O
O
R
R
A
A
C
C
O
O
-
-
P
P
L
L
E
E
U
U
R
R
O
O
-
-
M
M
E
E
D
D
I
I
A
A
S
S
T
T
I
I
N
N
O
O
-
-
P
P
U
U
L
L
M
M
O
O
N
N
A
A
R
R
E
E
C
C
O
O
N
N
Ţ
Ţ
I
I
N
N
Ă
Ă
T
T
O
O
R
R
:
:
1
1
.
.
P
P
Ă
Ă
R
R
Ţ
Ţ
I
I
L
L
E
E
M
M
O
O
I
I
T
T
O
O
R
R
A
A
C
C
I
I
C
C
E
E
2
.
E
l
e
m
e
n
t
e
l
e
s
c
h
e
l
e
t
u
l
u
i
o
s
o
s
C
l
a
v
i
c
u
l
e
l
e
–
o
a
s
e
p
e
r
e
c
h
e
,
s
e
a
r
t
i
c
u
l
e
a
z
ă
c
u
s
t
e
r
n
u
l
p
r
i
n
a
r
t
i
c
u
l
a
ţ
i
i
l
e
s
t
e
r
n
o
-
c
l
a
v
i
c
u
l
a
r
e
c
a
r
e
t
r
e
b
u
i
e
s
ă
f
i
e
e
g
a
l
e
ş
i
s
i
m
e
t
r
i
c
e
,
î
n
c
a
z
u
l
p
o
z
i
ţ
i
o
n
ă
r
i
i
c
o
r
e
c
t
e
a
p
a
c
i
e
n
t
u
l
u
i
;
e
l
e
s
u
n
t
o
r
i
e
n
t
a
t
e
o
b
l
i
c
,
d
e
s
u
s
î
n
j
o
s
ş
i
,
d
i
n
a
f
a
r
ă
î
n
ă
u
n
t
r
u
;
S
c
a
p
u
l
e
l
e
(
o
m
o
p
l
a
ţ
i
i
)
–
n
u
t
r
e
b
u
i
e
s
ă
s
e
s
u
p
r
a
p
u
n
ă
p
e
s
t
e
a
r
i
i
l
e
p
u
l
m
o
n
a
r
e
î
n
i
n
c
i
d
e
n
ţ
a
d
e
f
a
ţ
ă
;
p
o
t
f
i
r
e
c
u
n
o
s
c
u
t
e
p
r
i
n
f
o
r
m
a
c
v
a
s
i
t
r
i
u
n
g
h
i
u
l
a
r
ă
.
S
t
e
r
n
u
l
,
c
o
l
o
a
n
a
v
e
r
t
e
b
r
a
l
ă
(
c
u
e
x
c
e
p
ţ
i
a
p
r
i
m
e
l
o
r
3
-
4
v
e
r
t
e
b
r
e
t
o
r
a
c
a
l
e
)
n
u
s
e
v
i
z
u
a
l
i
z
e
a
z
ă
î
n
i
n
c
i
d
e
n
ţ
a
P
-
A
;
C1
I
I
M
M
A
A
G
G
I
I
N
N
E
E
A
A
R
R
A
A
D
D
I
I
O
O
G
G
R
R
A
A
F
F
I
I
C
C
Ă
Ă
N
N
O
O
R
R
M
M
A
A
L
L
Ă
Ă
A
A
R
R
E
E
G
G
I
I
U
U
N
N
I
I
I
I
T
T
O
O
R
R
A
A
C
C
O
O
-
-
P
P
L
L
E
E
U
U
R
R
O
O
-
-
M
M
E
E
D
D
I
I
A
A
S
S
T
T
I
I
N
N
O
O
-
-
P
P
U
U
L
L
M
M
O
O
N
N
A
A
R
R
E
E
C
C
O
O
N
N
Ţ
Ţ
I
I
N
N
Ă
Ă
T
T
O
O
R
R
:
:
C
o
a
s
t
e
l
e
–
î
n
n
u
m
ă
r
d
e
1
2
p
e
r
e
c
h
i
,
s
u
n
t
v
i
z
u
a
l
i
z
a
t
e
p
a
r
ţ
i
a
l
î
n
i
n
c
i
d
e
n
ţ
a
P
-
A
;
f
i
e
c
ă
r
e
i
c
o
s
t
e
i
s
e
d
e
s
c
r
i
u
:
u
n
a
r
c
a
n
t
e
r
i
o
r
,
u
n
a
r
c
p
o
s
t
e
r
i
o
r
ş
i
u
n
a
r
c
a
x
i
l
a
r
-
c
a
r
e
n
u
e
s
t
e
v
i
z
i
b
i
l
î
n
i
n
c
i
d
e
n
ţ
a
P
A
.
-
a
r
c
u
r
i
l
e
c
o
s
t
a
l
e
p
o
s
t
e
r
i
o
a
r
e
–
s
u
n
t
c
e
l
m
a
i
b
i
n
e
v
i
z
u
a
l
i
z
a
t
e
;
e
l
e
s
u
n
t
s
u
b
ţ
i
r
i
,
o
r
i
e
n
t
a
t
e
c
o
n
v
e
x
c
r
a
n
i
a
l
,
i
e
ş
i
n
d
i
n
o
p
a
c
i
t
a
t
e
a
m
e
d
i
a
s
t
i
n
a
l
ă
ş
i
t
e
r
m
i
n
â
n
d
u
-
s
e
l
a
p
e
r
e
t
e
l
e
l
a
t
e
r
a
l
t
o
r
a
c
i
c
;
-
a
r
c
u
r
i
l
e
c
o
s
t
a
l
e
a
n
t
e
r
i
o
a
r
e
–
s
u
n
t
m
a
i
p
u
ţ
i
n
b
i
n
e
v
i
z
i
b
i
l
e
c
o
m
p
a
r
a
t
i
v
c
u
c
e
l
e
p
o
s
t
e
r
i
o
a
r
e
,
m
a
i
s
c
u
r
t
e
m
a
i
g
r
o
a
s
e
ş
i
o
r
i
e
n
t
a
t
e
c
o
n
v
e
x
c
a
u
d
a
l
;
e
l
e
p
o
r
n
e
s
c
d
e
l
a
p
e
r
e
t
e
l
e
l
a
t
e
r
a
l
t
o
r
a
c
i
c
ş
i
s
e
t
e
r
m
i
n
ă
l
a
d
i
s
t
a
n
ţ
ă
d
e
o
p
a
c
i
t
a
t
e
a
m
e
d
i
a
s
t
i
n
a
l
ă
d
a
t
o
r
i
t
ă
a
r
t
i
c
u
l
a
ţ
i
i
l
o
r
s
t
e
r
n
o
-
c
o
s
t
a
l
e
–
s
p
a
ţ
i
u
a
r
t
i
c
u
l
a
r
r
a
d
i
o
t
r
a
n
s
p
a
r
e
n
t
;
a
c
e
s
t
e
a
r
t
i
c
u
l
a
ţ
i
i
s
e
c
a
l
c
i
f
i
c
ă
c
u
v
â
r
s
t
a
î
n
c
e
p
â
n
d
c
u
p
e
r
e
c
h
e
a
d
e
c
o
a
s
t
e
I
,
c
a
r
e
a
p
a
r
e
l
a
1
8
-
2
1
d
e
a
n
i
.
I
I
M
M
A
A
G
G
I
I
N
N
E
E
A
A
R
R
A
A
D
D
I
I
O
O
G
G
R
R
A
A
F
F
I
I
C
C
Ă
Ă
N
N
O
O
R
R
M
M
A
A
L
L
Ă
Ă
A
A
R
R
E
E
G
G
I
I
U
U
N
N
I
I
I
I
T
T
O
O
R
R
A
A
C
C
O
O
-
-
P
P
L
L
E
E
U
U
R
R
O
O
-
-
M
M
E
E
D
D
I
I
A
A
S
S
T
T
I
I
N
N
O
O
-
-
P
P
U
U
L
L
M
M
O
O
N
N
A
A
R
R
E
E
2
.
E
l
e
m
e
n
t
e
l
e
s
c
h
e
l
e
t
u
l
u
i
o
s
o
s
C
C
O
O
N
N
Ţ
Ţ
I
I
N
N
Ă
Ă
T
T
O
O
R
R
:
:
A
t
e
n
ţ
i
e
!
C
o
a
s
t
a
I
e
s
t
e
c
e
a
m
a
i
g
r
o
a
s
ă
;
a
r
c
u
l
p
o
s
t
e
r
i
o
r
a
l
a
c
e
s
t
e
i
a
e
s
t
e
r
e
c
u
n
o
s
c
u
t
d
u
p
ă
t
u
b
e
r
c
u
l
u
l
p
r
i
m
e
i
c
o
a
s
t
e
.
C
o
a
s
t
e
l
e
s
e
v
o
r
n
u
m
ă
r
a
î
n
c
e
p
â
n
d
c
u
c
o
a
s
t
a
I
î
n
s
e
n
s
c
r
a
n
i
o
-
c
a
u
d
a
l
p
e
a
c
e
l
a
ş
i
t
i
p
d
e
a
r
c
u
r
i
c
o
s
t
a
l
e
.
E
x
i
s
t
ă
v
a
r
i
a
ţ
i
i
d
e
n
u
m
ă
r
(
î
n
p
l
u
s
s
a
u
î
n
m
i
n
u
s
)
a
l
e
c
o
a
s
t
e
l
o
r
p
r
e
c
u
m
ş
i
d
e
m
o
r
f
o
l
o
g
i
e
(
e
x
.
c
o
a
s
t
e
b
i
f
i
d
e
)
.
2
.
E
l
e
m
e
n
t
e
l
e
s
c
h
e
l
e
t
u
l
u
i
o
s
o
s
I
I
M
M
A
A
G
G
I
I
N
N
E
E
A
A
R
R
A
A
D
D
I
I
O
O
G
G
R
R
A
A
F
F
I
I
C
C
Ă
Ă
N
N
O
O
R
R
M
M
A
A
L
L
Ă
Ă
A
A
R
R
E
E
G
G
I
I
U
U
N
N
I
I
I
I
T
T
O
O
R
R
A
A
C
C
O
O
-
-
P
P
L
L
E
E
U
U
R
R
O
O
-
-
M
M
E
E
D
D
I
I
A
A
S
S
T
T
I
I
N
N
O
O
-
-
P
P
U
U
L
L
M
M
O
O
N
N
A
A
R
R
E
E
C
C
O
O
N
N
Ţ
Ţ
I
I
N
N
Ă
Ă
T
T
O
O
R
R
:
:
3. Diafragmul
. Este o structură
musculo-membranoasă ce separă
cavitatea toracică de cea
abdominală. Aspectul este de cupolă
convexă, orientată cranial, ce
delimitează inferior ariile pulmonare.
Este împărţit în hemidiafragmul
stâng şi cel drept. Cel stâng este
situat cu 1-2 cm mai jos faţă de cel
drept; poziţia cupolei diafragmatice
stângi, dependentă de tipul
constituţional, gradul de inflaţie
pulmonară în momentul expunerii,
etc., este situat în condiţii normale în
dreptul arcului costal posterior stâng
IX-X. Cupolele diafragmatice dreapta
şi stângă delimitează cu peretele
toracic şi, respectiv cordul –
unghiurile costo-diafragmatice
(sinusurile laterale) drept şi stâng şi,
respectiv unghiurile cardio-frenice
drept şi stâng.
I
I
M
M
A
A
G
G
I
I
N
N
E
E
A
A
R
R
A
A
D
D
I
I
O
O
G
G
R
R
A
A
F
F
I
I
C
C
Ă
Ă
N
N
O
O
R
R
M
M
A
A
L
L
Ă
Ă
A
A
R
R
E
E
G
G
I
I
U
U
N
N
I
I
I
I
T
T
O
O
R
R
A
A
C
C
O
O
-
-
P
P
L
L
E
E
U
U
R
R
O
O
-
-
M
M
E
E
D
D
I
I
A
A
S
S
T
T
I
I
N
N
O
O
-
-
P
P
U
U
L
L
M
M
O
O
N
N
A
A
R
R
E
E
C
C
O
O
N
N
Ţ
Ţ
I
I
N
N
Ă
Ă
T
T
O
O
R
R
:
:
C
O
N
T
I
N
U
T
1.
Ariile pulmonare – substratul radiologic al
celor doi plămâni sunt radiotransparente.
Ele au formă cvasitriunghiulară cu vârful
orientat apical şi baza inferior, deasupra
diafragmului.
Aceste arii transparente sunt traversate de
structuri vasculare opace, reprezentate de
cele două artere pulmonare şi ramurile
acestora.
Arterele pulmonare formează în condiţii
normale hilurile pulmonare drept şi stâng sub
forma unor structuri opace ce ies din
opacitatea mediastinală în porţiunea mijlocie
a ariilor pulmonare; acestea se ramifică către
periferie formând desenul vascular pulmonar.
Desenul vascular pulmonar este mai bine
vizibil în jumătatea inferioară a ariilor
pulmonare datorită factorului gravitaţional.
A
t
e
n
ţ
i
e
!
H
i
l
u
r
i
l
e
p
u
l
m
o
n
a
r
e
n
o
r
m
a
l
e
s
u
n
t
r
e
p
r
e
z
e
n
t
a
t
e
r
a
d
i
o
l
o
g
i
c
î
n
c
o
n
d
i
ţ
i
i
n
o
r
m
a
l
e
d
e
a
r
t
e
r
e
l
e
p
u
l
m
o
n
a
r
e
d
r
e
a
p
t
ă
ş
i
s
t
â
n
g
ă
–
c
u
c
a
l
i
b
r
u
d
e
1
2
-
1
4
m
m
;
v
e
n
e
l
e
p
u
l
m
o
n
a
r
e
,
l
i
m
f
a
t
i
c
e
l
e
,
b
r
o
n
h
i
i
l
e
n
u
s
e
v
i
z
u
a
l
i
z
e
a
z
ă
î
n
c
o
n
d
i
ţ
i
i
n
o
r
m
a
l
e
.
Bronhiile vizualizate ortoroentgenograd, în
regiunile parahilare, alături de artere (arterele
se însoţesc de bronhii la nivelul plămânilor) –
pot genera imagini în „ochelar spart”.
I
I
M
M
A
A
G
G
I
I
N
N
E
E
A
A
R
R
A
A
D
D
I
I
O
O
G
G
R
R
A
A
F
F
I
I
C
C
Ă
Ă
N
N
O
O
R
R
M
M
A
A
L
L
Ă
Ă
A
A
R
R
E
E
G
G
I
I
U
U
N
N
I
I
I
I
T
T
O
O
R
R
A
A
C
C
O
O
-
-
P
P
L
L
E
E
U
U
R
R
O
O
-
-
M
M
E
E
D
D
I
I
A
A
S
S
T
T
I
I
N
N
O
O
-
-
P
P
U
U
L
L
M
M
O
O
N
N
A
A
R
R
E
E
C
C
o
o
n
n
ţ
ţ
i
i
n
n
u
u
t
t
2
2
.
.
O
O
p
p
a
a
c
c
i
i
t
t
a
a
t
t
e
e
a
a
m
m
e
e
d
d
i
i
a
a
s
s
t
t
i
i
n
n
a
a
l
l
ă
ă
–
–
s
s
i
i
t
t
u
u
a
a
t
t
ă
ă
p
p
e
e
l
l
i
i
n
n
i
i
a
a
m
m
e
e
d
d
i
i
a
a
n
n
ă
ă
,
,
î
î
n
n
t
t
r
r
e
e
c
c
e
e
l
l
e
e
d
d
o
o
u
u
ă
ă
a
a
r
r
i
i
i
i
p
p
u
u
l
l
m
m
o
o
n
n
a
a
r
r
e
e
,
,
e
e
s
s
t
t
e
e
r
r
e
e
z
z
u
u
l
l
t
t
a
a
t
t
u
u
l
l
a
a
b
b
s
s
o
o
r
r
b
b
ţ
ţ
i
i
e
e
i
i
f
f
a
a
s
s
c
c
i
i
c
c
u
u
l
l
u
u
i
i
d
d
e
e
r
r
a
a
z
z
e
e
X
X
d
d
e
e
c
c
ă
ă
t
t
r
r
e
e
t
t
o
o
a
a
t
t
e
e
s
s
t
t
r
r
u
u
c
c
t
t
u
u
r
r
i
i
l
l
e
e
e
e
x
x
i
i
s
s
t
t
e
e
n
n
t
t
e
e
l
l
a
a
n
n
i
i
v
v
e
e
l
l
u
u
l
l
m
m
e
e
d
d
i
i
a
a
s
s
t
t
i
i
n
n
u
u
l
l
u
u
i
i
.
.
C
C
o
o
n
n
t
t
u
u
r
r
u
u
r
r
i
i
l
l
e
e
s
s
a
a
l
l
e
e
s
s
u
u
n
n
t
t
d
d
a
a
t
t
e
e
d
d
e
e
m
m
a
a
r
r
i
i
l
l
e
e
v
v
a
a
s
s
e
e
ş
ş
i
i
a
a
n
n
u
u
m
m
i
i
t
t
e
e
c
c
a
a
v
v
i
i
t
t
ă
ă
ţ
ţ
i
i
c
c
a
a
r
r
e
e
s
s
e
e
p
p
r
r
o
o
i
i
e
e
c
c
t
t
e
e
a
a
z
z
ă
ă
t
t
a
a
n
n
g
g
e
e
n
n
t
t
l
l
a
a
f
f
a
a
s
s
c
c
i
i
c
c
u
u
l
l
u
u
l
l
d
d
e
e
r
r
a
a
z
z
e
e
X
X
î
î
n
n
i
i
n
n
c
c
i
i
d
d
e
e
n
n
ţ
ţ
a
a
P
P
-
-
A
A
.
.
I
I
M
M
A
A
G
G
I
I
N
N
E
E
A
A
R
R
A
A
D
D
I
I
O
O
G
G
R
R
A
A
F
F
I
I
C
C
Ă
Ă
N
N
O
O
R
R
M
M
A
A
L
L
Ă
Ă
A
A
R
R
E
E
G
G
I
I
U
U
N
N
I
I
I
I
T
T
O
O
R
R
A
A
C
C
O
O
-
-
P
P
L
L
E
E
U
U
R
R
O
O
-
-
M
M
E
E
D
D
I
I
A
A
S
S
T
T
I
I
N
N
O
O
-
-
P
P
U
U
L
L
M
M
O
O
N
N
A
A
R
R
E
E
RADIOGRAFIA TORACO-PLEURO-MEDIASTINO-PULMONARĂ –
INCIDENŢA LATERALĂ
.
În incidenţele laterale dreaptă sau
stângă imaginile sunt superpozabile
întrucât fasciculul traversează cele
două arii pulmonare şi mediastinul de
aceeaşi manieră; de aceea
radiografiile trebuie marcate cu semn
de dreapta sau stânga pentru a fi
recunoscute.
În aceste incidenţe laterale se
vizualizează elemente anatomice care
sunt sau nu vizualizate în incidenţa de
faţă:
- spaţii „clare”- radiotransparente în
care se află numai parenchim
pulmonar.
- cavităţi cardiace neindividualizabile
în incidenţa de fată, sternul situat
anterior, precum şi coloana vertebrală,
situată posterior.
- sinusul costo-diafragmatic posterior.
HILUL PULMONAR NORMAL
Radiologic prin noţiunea de
hil pulmonar
în mod normal se înţelege artera
pulmonară şi ramurile ei.
Arterele pulmonare dreaptă şi stângă au
un calibru de
12-14
mm la nivelul hilurilor (
emergenţa lor din opacitatea
mediastinală )
.
Acestea se dicotomizează în ramuri din ce
în ce mai mici de la nivelul hilurilor către
periferia ariilor pulmonare formând
desenul vascular pulmonar care este
reprezentat de
AP
şi ramurile ei arteriale.
Celelalte elemente hilare – vene,
limfatice, ganglioni, bronhii, ţesut
peribronhovascular, etc. NU se
vizualizează în mod normal,
fapt
demonstrat şi de studiile de angiografie
pulmonară efectuate de-a lungul timpului.
HILUL PATOLOGIC
Poate fi modificat în plus sau în
minus.
Hilul redus în dimensiuni poate
fi întâlnit în următoarele situaţii
patologice:
- hil “ oligemic” – termen
introdus de şcoala germană –
în stenoza relativă de arteră
pulmonară;
- hilul absent unilateral –
sindromul Mc Leod – agenezia
unilaterală de AP;
- hilul absent bilateral –
supravieţuirea este
incompatibilă cu viaţa;
R
a
d
i
o
l
o
g
i
c
:
h
i
l
u
r
i
l
e
l
i
p
s
e
s
c
,
a
r
i
i
l
e
p
u
l
m
o
n
a
r
e
s
u
n
t
m
a
i
t
r
a
n
s
p
a
r
e
n
t
e
,
c
i
r
c
u
l
a
ţ
i
a
f
u
n
c
ţ
i
o
n
a
l
ă
e
s
t
e
p
r
e
l
u
a
t
ă
d
e
c
e
a
n
u
t
r
i
t
i
v
ă
.
HIL PATOLOGIC
Hilul mărit în dimensiuni:
1.
prin creşterea calibrului A.P. ( A.P. > 14 mm )
-
m
ă
r
i
t
ş
i
a
m
p
u
t
a
t
î
n
H
T
P
p
a
s
i
v
e
d
i
n
S
M
+
s
t
a
z
ă
v
e
n
o
a
s
ă
d
a
t
o
r
i
t
ă
s
p
a
s
m
u
l
u
i
c
a
p
i
l
a
r
,
s
a
u
H
T
P
a
c
t
i
v
e
d
i
n
f
i
b
r
o
z
e
l
e
p
u
l
m
o
n
a
r
e
;
-
m
ă
r
i
t
c
u
m
e
g
a
d
o
l
i
c
o
v
a
s
e
–
î
n
m
a
l
f
o
r
m
a
ţ
i
i
l
e
c
o
n
g
e
n
i
t
a
l
e
c
a
r
d
i
a
c
e
c
u
ş
u
n
t
s
t
â
n
g
a
–
d
r
e
a
p
t
a
(
D
S
A
)
î
n
c
a
r
e
i
n
i
ţ
i
a
l
a
v
e
m
c
r
a
n
i
a
l
i
z
a
r
e
a
c
i
r
c
u
l
a
ţ
i
e
i
p
u
l
m
o
n
a
r
e
i
a
r
u
l
t
e
r
i
o
r
h
i
p
e
r
e
m
i
e
.
2. prin vizualizarea unor componente
extravasculare invizibile radiologic în mod norm
al:
- desen peri-bronho-vascular;
- ganglioni limfatici;
3
. prin apariţia unor elemente patologice
supraadăugate:
- tumori benigne sau maligne;
- chiste hidatice, chiste pericardice, etc..
Radiographic imaging plays a crucial role in the evaluation and diagnosis of thoraco-mediastino-pleuro-pulmonary conditions. Techniques like radioscopy, digital radiography, computer tomography, magnetic resonance imaging, conventional pulmonary angiography, and hybrid imaging methods offer detailed insights into anatomical and pathological features of the chest region. Each method serves a specific purpose with varying levels of invasiveness and technological advancements. Understanding the principles and applications of these radiographic modalities is essential for accurate diagnosis and treatment planning in respiratory disorders.
Download Presentation
Please find below an Image/Link to download the presentation.
The content on the website is provided AS IS for your information and personal use only. It may not be sold, licensed, or shared on other websites without obtaining consent from the author.If you encounter any issues during the download, it is possible that the publisher has removed the file from their server.
You are allowed to download the files provided on this website for personal or commercial use, subject to the condition that they are used lawfully. All files are the property of their respective owners.
The content on the website is provided AS IS for your information and personal use only. It may not be sold, licensed, or shared on other websites without obtaining consent from the author.
E N D
Presentation Transcript
METODE DE INVESTIGAIE RADIO-IMAGISTICE ALE APARATULUI RESPIRATOR
RADIOSCOPIA este o metod rapid de analiz i diagnostic a afec iunilor toraco-mediastino-pleuro-pulmonare. Const n examinarea sub ecranul fluoroscopic a regiunii toracice, obligatoriu conform normelor europene cu amplificare de imagine; permite examenul n inciden e multiple i efectuarea unor radiografii intite a inciden elor efectuate; furnizeaz detalii grosiere iar imaginile pot fi stocate pe diverse suporturi magnetice, digitale n cazul aparatelor moderne S-A RENUN AT!!!! RADIOGRAFIA denumit radiografie toraco-pleuro- mediastino-pulmonar se efectueaz obligatoriu n minimum dou inciden e P-A (fa ) i profil st ng sau drept; tipul de profil este determinat de localizarea leziunii(profil de partea leziunii depistate radiologic sau a suferin ei clinice). RADIOGRAFIA DIGITAL este o metod modern , similar celei clasice, care converte te imaginea clasic n imagine digital ce poate fi ulterior stocat pe film, suport optic sau digital (CD, floppy disk, disc optic).
COMPUTER TOMOGRAFIA opereaz pe baza radiailor X, prin diferen ierea structurilor anatomice pe baza densit ilor spontane i a comportamentului postcontrast. Denumit i tomografie axial computerizat sau tomodensitometrie, permite efectuarea de sec iuni axiale native idup contrast i.v. (substante de contrast uro- angiografice non-ionice), care furnizeaz detalii anatomice i patologice de mare fine e; imaginile axiale, achizi ionate contiguu, nativ i postcontrast, pot fi prelucrate 2D sau 3D, color, n sta ii specializate; pot fi realizate studii de endoscopie virtual . IMAGISTICA PRIN REZONAN MAGNETIC se adreseaz patologiei p r ilor moi toracice, osteo-articulare, mediastinale, a marilor vase i cordului i, mai pu in parenchimului pulmonar unde, TAC este metoda de elec ie. Metoda folose te c mpul magnetic pentru a ob ine imagini i nu opereaz cu radia ia X. ANGIOGRAFIA CONVEN IONAL PULMONAR este o metod invaziv , mai pu inutilizat n prezent, datorit apari iei metodelor moderne ap rute n ultimii ani. Totu i, aparatele moderne, digitale, permit efectuarea de substrac ii, interven ionale n scop diagnostic i mai ales terapeutic. IMAGISTICA HIBRIDA utilizeaza imagistica sectionala si nucleara. studii detaliate, manevre
IMAGINEA RADIOGRAFIC NORMAL A REGIUNII TORACO-PLEURO- MEDIASTINO-PULMONARE RADIOGRAFIA TORACO-PLEURO-MEDIASTINO- PULMONAR INCIDEN A P-A Imaginea radiologic este r entgen de c tre structurile anatomice normale existente la nivelul cavit ii toracice. rezultatul absorb iei radia iilor Aceste structuri se suprapun n sens postero-anterior la anumite nivele iar imaginea format este rezultatul absorb iilor n grade diferite a razelor X. Astfel, nu toate elementele anatomice sunt vizibile radiologic iar altele pot fi mascate de c tre structurile anatomice suprapuse.
Orice radiografie toraco-pleuro-mediastino-pulmonar trebuie efectuat corect pentru a fi interpretat . Criteriile de corectitudine ale unei RTPMP: - prin transparen a traheei trebuie s se vizualizeze numai primele trei- patru vertebre toracale restul coloanei vertebrale dorsale nu se vizualizeaz datorit opacit ii mediastinale; - Articula iile sterno-claviculare (spa iile articulare-radiotransparente) trebuie s fie egale i simetrice; - Scapulele nu trebuie s se suprapun peste ariile pulmonare; - Ariile pulmonare trebuie s fie cuprinse pe radiografie n totalitate (inclusiv v rfurile, bazele, regiunile laterale sau sinusurile costo- diafragmatice); - Opacitatea mediastinal trebuie s fie situat pe linia median ; - ntre radiotransparen a ariilor pulmonare i opacitatea mediastinal trebuie s existe un contrast adecvat.
IMAGINEA RADIOGRAFIC NORMAL A REGIUNII TORACO-PLEURO-MEDIASTINO-PULMONARE La formarea imaginii normale a radiografiei toraco-pleuro-mediastino- pulmonare particip elemente ale con inutului i ale con in torului. Trebuie men ionat c nu toate elementele anatomice existente sunt vizibile radiologic, respectiv radiografic. Con in torul cuprinde: P r ile moi toracice; Elementele scheletului osos; Diafragmul Con inut: Ariile pulmonare- respectiv cei doi pl m ni; Opacitatea mediastinal generat de elementele anatomice existente la nivel mediastinal. Astfel, contururile laterale ale acestei opacit i sunt determinate de marile vase mediastinale i anumite cavit i cardiace care se proiecteaz tangent la contururile cordului.
IMAGINEA RADIOGRAFIC NORMAL A REGIUNII TORACO-PLEURO-MEDIASTINO-PULMONARE CON IN TOR: 1. P R ILE MOI TORACICE opacitatea mu chiului sterno- cleido-mastoidian imagine de voal uniform, omogen, uni-sau bilateral, cu topografia mu chiului respectiv, orientat oblic de sus n jos i, din lateral spre medial, cu contur extern net. Prin voal se n elege cea mai mic diminuare a transparen ei pulmonare normale, omogen termenul este adesea folosit pentru opacitatea din pneumonia franc lobar n faza de congestie. VVF.
IMAGINEA RADIOGRAFIC NORMAL A REGIUNII TORACO-PLEURO-MEDIASTINO-PULMONARE CON IN TOR: 1. P R ILE MOI TORACICE opacitatea de nso ire a claviculei umbra de nso ire a claviculei, vizibil uni- sau bilateral, sub forma unei opacit i lineare de 2-3 mm grosime, paralel cu marginea superioar a claviculei aceasta este dat de tegumentul fosei supraclaviculare care, se proiecteaz ortoroengenograd (pe direc ia fascicului de raze X); opacitatea de nso ire a claviculei mpreun cu cea a mu chiului sterno-cleido-mastoidian, formeaz V -ul sau U -ul v rfului pulmonar; acesta din urm , mpreun cu marginea intern a coastei I pot contribui la vizualizarea unor false imagini de hipertransparen circumscris ce pot mima imagini cavitare;
IMAGINEA RADIOGRAFIC NORMAL A REGIUNII TORACO-PLEURO-MEDIASTINO-PULMONARE CON IN TOR: 1. P R ILE MOI TORACICE Opacitatea s nilor- vizualizat n jum tatea inferioar a ariilor pulmonare, uni- sau bilateral ntruc t s nii se pot etala simetric sau asimetric, sub forma unor imagini de voal omogen sau neomogen prin prezen a mameloanelor; mameloanele se proiecteaz n regiunea bazal a ariilor pulmonare, sub forma unor opacit i rotund ovalare de 1-2 cm n diametru; acestea trebuie recunoscute i nu trebuie confundate cu opacit i patologice de tipul tuberculomului, mai ales la b tr ne, c nd pot prezenta calcific ri. Opacitatea mu chiului pectoral apare vizibil mai ales la persoanele ce efectueaz munci fizice sus inute, mai frecvent n dreapta, sub forma unui voal omogen, cu conturul extern net i topografia mu chiului pectoral, orientat oblic de sus n jos i din afar n untru. MAMELON DR. UMBRA SANILOR
IMAGINEA RADIOGRAFIC NORMAL A REGIUNII TORACO-PLEURO-MEDIASTINO-PULMONARE CON IN TOR: 2. Elementele scheletului osos Claviculele oase pereche, se articuleaz cu sternul prin articula iile sterno-claviculare care trebuie s fie egale i simetrice, n cazul pozi ion rii corecte a pacientului; ele sunt orientate oblic , de sus n jos i, din afar n untru; Scapulele (omopla ii) nu trebuie s se suprapun peste ariile pulmonare n inciden a de fa ; pot fi recunoscute prin forma cvasitriunghiular . C1 Sternul, coloana vertebral (cu excep ia primelor 3-4 vertebre toracale) nu se vizualizeaz n inciden a P-A;
IMAGINEA RADIOGRAFIC NORMAL A REGIUNII TORACO-PLEURO-MEDIASTINO-PULMONARE 2. Elementele scheletului osos CON IN TOR: Coastele n num r de 12 perechi, sunt vizualizate par ial n inciden a P-A; fiec rei coste i se descriu: un arc anterior, un arc posterior i un arc axilar- care nu este vizibil n inciden a PA. - arcurile costale posterioare sunt cel mai bine vizualizate; ele sunt sub iri, orientate convex cranial, ie ind in opacitatea mediastinal i termin ndu-se la peretele lateral toracic; - arcurile costale anterioare sunt mai pu in bine vizibile comparativ cu cele posterioare, mai scurte mai groase i orientate convex caudal; ele pornesc de la peretele lateral toracic i se termin la distan de opacitatea mediastinal datorit articula iilor sterno-costale spa iu articular radiotransparent; aceste articula ii se calcific cu v rsta ncep nd cu perechea de coaste I, care apare la 18-21 de ani.
IMAGINEA RADIOGRAFIC NORMAL A REGIUNII TORACO-PLEURO-MEDIASTINO-PULMONARE CON IN TOR: 2. Elementele scheletului osos Aten ie! Coasta I este cea mai groas ; arcul posterior al acesteia este recunoscut dup tuberculul primei coaste. Coastele se vor num ra ncep nd cu coasta I n sens cranio- caudal pe acela i tip de arcuri costale. Exist varia ii de num r ( n plus sau n minus) ale coastelor precum i de morfologie (ex. coaste bifide).
IMAGINEA RADIOGRAFIC NORMAL A REGIUNII TORACO-PLEURO-MEDIASTINO-PULMONARE CON IN TOR: 3. Diafragmul. Este o structur musculo-membranoas ce separ cavitatea toracic abdominal . Aspectul este de cupol convex , orientat delimiteaz inferior ariile pulmonare. Este mp r it n hemidiafragmul st ng i cel drept. Cel st ng este situat cu 1-2 cm mai jos fa de cel drept; pozi ia cupolei diafragmatice st ngi, dependent constitu ional, gradul pulmonar n momentul expunerii, etc., este situat n condi ii normale n dreptul arcului costal posterior st ng IX-X. Cupolele diafragmatice dreapta ist ng delimiteaz cu peretele toracic i, respectiv unghiurile costo-diafragmatice (sinusurile laterale) drept i st ng i, respectiv unghiurile cardio-frenice drept i st ng. de cea cranial, ce de de tipul infla ie cordul
IMAGINEA RADIOGRAFIC NORMAL A REGIUNII TORACO-PLEURO-MEDIASTINO-PULMONARE CONTINUT 1. Ariile pulmonare substratul radiologic al celor doi pl m ni sunt radiotransparente. Ele au form cvasitriunghiular cu v rful orientat apical i baza inferior, deasupra diafragmului. Aceste arii transparente sunt traversate de structuri vasculare opace, reprezentate de cele dou artere pulmonare i ramurile acestora. Arterele pulmonare formeaz n condi ii normale hilurile pulmonare drept i st ng sub forma unor structuri opace ce ies din opacitatea mediastinal n por iunea mijlocie a ariilor pulmonare; acestea se ramific c tre periferie form nd desenul vascular pulmonar. Desenul vascular pulmonar este mai bine vizibil n jum tatea inferioar a ariilor pulmonare datorit factorului gravita ional. Aten ie! Hilurile pulmonare normale sunt reprezentate radiologic n condi ii normale de arterele pulmonare dreapt i st ng cu calibru de 12-14 mm; venele pulmonare, limfaticele, bronhiile nu se vizualizeaz n condi ii normale. Bronhiile vizualizate ortoroentgenograd, n regiunile parahilare, al turi de artere (arterele se nso esc de bronhii la nivelul pl m nilor) pot genera imagini n ochelar spart .
IMAGINEA RADIOGRAFIC NORMAL A REGIUNII TORACO-PLEURO-MEDIASTINO-PULMONARE Con inut 2. Opacitatea mediastinal situat pe linia median , ntre cele dou pulmonare, rezultatul fascicului de raze X de c tre toate structurile existente mediastinului. Contururile sale sunt date de marile vase i anumite cavit i care se proiecteaz tangent la fasciculul de raze X n inciden a P-A. arii este absorb iei la nivelul
RADIOGRAFIA TORACO-PLEURO-MEDIASTINO-PULMONAR INCIDEN A LATERAL . n inciden ele laterale dreapt sau st ng imaginile sunt superpozabile ntruc t fasciculul traverseaz cele dou arii pulmonare i mediastinul de aceea i manier ; de aceea radiografiile trebuie marcate cu semn de dreapta sau st nga pentru a fi recunoscute. n aceste inciden e laterale se vizualizeaz elemente anatomice care sunt sau nu vizualizate n inciden a de fa : - spa ii clare - radiotransparente n care se afl numai parenchim pulmonar. - cavit i cardiace neindividualizabile n inciden a de fat , sternul situat anterior, precum i coloana vertebral , situat posterior. - sinusul costo-diafragmatic posterior.
HILUL PULMONAR NORMAL Radiologic prin no iunea de hil pulmonar n mod normal se n elege artera pulmonar i ramurile ei. Arterele pulmonare dreapt i st ng au un calibru de 12-14 mm la nivelul hilurilor ( emergen a lor din opacitatea mediastinal ). Acestea se dicotomizeaz n ramuri din ce n ce mai mici de la nivelul hilurilor c tre periferia ariilor pulmonare form nd desenul vascular pulmonar care este reprezentat de AP i ramurile ei arteriale. Celelalte elemente hilare vene, limfatice, ganglioni, bronhii, esut peribronhovascular, etc. NU se vizualizeaz n mod normal, fapt demonstrat i de studiile de angiografie pulmonar efectuate de-a lungul timpului.
HILUL PATOLOGIC Poate fi modificat n plus sau n minus. Hilul redus n dimensiuni poate fi nt lnit n urm toarele situa ii patologice: - hil oligemic termen introdus de coala german n stenoza relativ de arter pulmonar ; - hilul absent unilateral sindromul Mc Leod agenezia unilateral de AP; - hilul absent bilateral supravie uirea este incompatibil cu via a; Radiologic: hilurile lipsesc, ariile pulmonare sunt mai transparente, circula ia func ional este preluat de cea nutritiv .
HIL PATOLOGIC Hilul m rit n dimensiuni: 1. prin cre terea calibrului A.P. ( A.P. > 14 mm ) - m rit i amputat n HTP pasive din SM + staz venoas datorit spasmului capilar, sau HTP active din fibrozele pulmonare; - m rit cu megadolicovase nmalforma iile congenitale cardiace cu unt st nga dreapta ( DSA ) n care ini ial avem cranializarea circula iei pulmonare iar ulterior hiperemie. 2. prin vizualizarea unor componente extravasculare invizibile radiologic n mod normal: - desen peri-bronho-vascular; - ganglioni limfatici; 3. prin apari ia unor elemente patologice supraad ugate: - tumori benigne sau maligne; - chiste hidatice, chiste pericardice, etc..
